ÎN ATENȚIA REDACȚIEI „TRANSILVANIA REPORTER”
TRANSILVANIA REPORTER MEDIA S.R.L., CLUJ-NAPOCA

Prezentăm în cele ce urmează răspunsul nostru cu privire la articolul intitulat „O «doză» de publicitate antivaccinare” publicat de jurnalistul Podină Patrice, în gazeta Transilvania Reporter în data de 8 decembrie 2017.
Prin prezenta dorim în primul rând să vă mulțumim pentru interesul acordat acțiunilor de informare realizate de echipa noastră și în același timp formulăm un drept la replică, întrucât articolul menționat conține o serie de erori, dar şi anumite aspecte și afirmații care aduc atingere gravă imaginii site-ului cunoaste-riscurile.ro și intereselor pacienților pe care site-ul le promovează şi le reprezintă.
Conform dreptului nostru legal și pentru corecta informare a cititorilor dumneavoastră, vă solicităm publicarea urgentă a acestui drept la replică, în aceleași condiții de grafică și poziționare ca și articolul inițial. De asemenea, vă invităm să vă delimitați public de opinia neinformată și jignitoare a jurnalistului Podină Patrice și a dlui deputat Ungureanu Emanuel și să vă cereți scuze în mod public pentru conținutul articolului.

Doza de INFORMARE CORECTĂ și LEGALĂ despre vaccinare

Articolul „O «doză» de publicitate antivaccinare” publicat în data de 8 decembrie 2017 conține o serie de informații eronate legate de amplasarea și conținutul panourilor publicitare închiriate în mod legal de echipa Cunoaște Riscurile, erori de ordin medical și istoric, precum și o serie de acuzații grave și iresponsabile la adresa administratorilor site-ului cunoaste-riscurile.ro, acuzații care pun în pericol acțiunile noastre de informare corectă și completă a persoanelor, privind vaccinarea.
Este evident că scopul articolului este de a denigra, de a intimida și de a descuraja pacienții să se informeze corect despre această procedura medicală complexă care este vaccinarea, fără argumente, ci doar cu acuzații lipsite de fundament.
Articolul este profund părtinitor și totodată ironic la adresa celor ce aleg să nu vaccineze, excluzând voit problema reacțiilor adverse, precizate de altfel și în prospectele vaccinurilor [1] și demonstrate de numeroase studii științifice.

Toate acțiunile întreprinse de organizația noastră pentru INFORMAREA pacientului cu privire la riscurile vaccinării sunt desfășurate în condiții de deplină legalitate și cu respectarea drepturilor civile și drepturilor pacientului. Constituția României (art. 31) consfințește dreptul tuturor cetățenilor de a avea acces la informații de interes public, iar legislația românească și cea europeană sunt clare referitor la drepturile și siguranța pacientului.
În mod echitabil, orice comunicare ce are ca scop promovarea vaccinării ar trebui să precizeze că pot exista efecte adverse grave asociate acestei proceduri și că pacientul trebuie să citească prospectul, la fel ca la orice alt medicament.
Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definesc siguranța pacienților ca fiind: „libertatea, pentru un pacient, de a nu fi supus vătămării inutile sau potențiale asociate cu actele medicale” [2]. Este dreptul pacientului să fie pe deplin informat despre efectele adverse ale unui medicament sau ale unei proceduri medicale.
O precizare deosebit de importantă este că OMS doar recomandă vaccinarea, nu susține că ea trebuie să fie obligatorie [3]. Acest lucru este prezentat eronat și totodată tendențios în articolul analizat („experții OMS susțin că în România ar trebui să fie obligatorie vaccinarea”).

Referitor la afirmația jurnalistului cum că „în România rujeola și rubeola erau pe cale de a fi eradicate, dar nu s-a reușit tocmai din cauza refuzului multor părinți de a-și vaccina copiii”, precizăm că aceasta este de asemenea eronată, întrucât rujeola și rubeola NU au fost și nici nu pot fi eradicate prin vaccinare, indiferent de rata de acoperire vaccinală. Chiar și în comunitățile în care rata de vaccinare este foarte mare, de peste 95%, există epidemii periodice de rujeolă și rubeolă. Acest fapt se petrece din mai multe motive, spre exemplu apariția tulpinilor mutante de virus rujeolic, existența cazurilor de rujeolă induse de virusul vaccinal precum și existența unor indivizi care nu produc anticorpi după vaccinare (din cauza ineficienței vaccinurilor, a incapacității genetice de a produce anticorpi etc) [4].
Dacă abordarea acestui articol ar fi fost corectă, ați fi precizat faptul că procentul de refuz al vaccinării este în jur de 1,67 % conform datelor de la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile – Estimarea acoperirii vaccinale la 24 de luni pentru copiii născuți în iulie 2015. Deci o impunere prin forță a vaccinării NU se justifică în aceste condiții.

Domnul deputat USR Ungureanu Emanuel, citat în mod extensiv, abuzează fără discernământ de cuvinte precum „act criminal“, „omor cu premeditare“, „împotriva vieții“ etc. Enormitatea, absurdul și lipsa de decență a unor astfel de afirmații ar trebui să fie clare oricărui jurnalist și oricărui cetățean înzestrat cu rațiune.
Cât despre afirmațiile calomnioase emise de dl deputat Ungureanu Emanuel – care deține funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților – trebuie să îi reamintim că cei care l-au ales sunt atât persoane care vaccinează, cât și persoane care nu vaccinează. Or, un parlamentar al României este în slujba întregii populații a României, nu doar a acelei parți care se vaccinează sau care optează pentru un tratament profilactic ori altul.
Afirmațiile dlui deputat Ungureanu Emanuel apar cu atât mai deplasate cu cât dânsul este istoric și ar fi trebuit să se aplece asupra istoriei reale a vaccinurilor. Un istoric ce se respectă și respectă adevărul ar fi studiat documentele Center for Disease Control and Prevention (CDC) și ar fi aflat că mortalitatea din cauza rujeolei la nivelul anului 1960, înainte de începerea vaccinării antirujeolice, era de 0.2 la 100.000 de locuitori [5]. Ar fi aflat și că mortalitatea cauzată de bolile pentru care se vaccinează scăzuse deja cu circa 90% înainte de 1940, când în SUA începeau a fi introduse pe piață câteva vaccinuri și antibiotice [6].
În plus, aceste boli apăreau la alte vârste, cu o medie peste 4 ani [7]. După introducerea vaccinării vârsta de îmbolnăvire a scăzut dramatic.
Tot istoria ne arată că vaccinarea antirujeolică NU s-a început ca urmare a deceselor. La acel moment medicii știau că decesele din cauza rujeolei (inclusiv complicațiile rujeolei) aveau de a face foarte mult cu malnutriția, subnutriția și condițiile mizere de viață.

În tabelul de mai jos sunt prezentate, din surse OMS, ratele de vaccinare cu ROR/AR în România [8] și numărul de îmbolnăviri confirmate prin analize de laborator [9], în ultimii 36 de ani.

   2015    2014    2013    2012    2011    2010    2009    2008  2007
   îmbolnăviri    4    59    1159    7450    4189    193    8    12    353
   vaccinare ROR1 sau AR1    86%    89% 92% 94% 93% 95% 97%
   vaccinare ROR2 sau AR2 88% 91% 93% 95% 96%
   2006    2005    2004    2003    2002    2001    2000    1999    1998
   îmbolnăviri    3196 5043  117 9 14 10 35 240 9547
   vaccinare ROR1 sau AR1 95% 97% 97% 97% 98% 98% 98% 98% 97%
   vaccinare ROR2 sau AR2 96% 96% 97% 97% 97% 97% 97% 96%
   1997    1996    1995    1994    1993    1992    1991    1990    1989
   îmbolnăviri 23579 906 2188 6228 28321 6061 1773 4691 3870
   vaccinare ROR1 sau AR1 97% 94% 93% 91% 93% 91% 92% 92% 90%
   vaccinare ROR2 sau AR2
   1988    1987    1986    1985    1984    1983    1982    1981  1980
   îmbolnăviri 1810 11833 34037 5007 2108 4723 61682 21584 10476
   vaccinare ROR1 sau AR1   78% 90% 81% 88% 83%
   vaccinare ROR2 sau AR2   …

Sursă date: OMS

Luăm câteva exemple din tabelul de mai sus:
– în anul 2012 au fost 7450 de cazuri de rujeolă confirmate prin analize de laborator. Iată totuși că atunci nu a fost declarată nicio epidemie, oare pentru că rata de vaccinare era extrem de ridicată (93-95%)?;
– în anul 2005, rata de vaccinare 97% pentru prima doză de ROR (între anii 2001 și 2004 rata de vaccinare a fost de 97-98% pentru prima doză de ROR) => 5043 cazuri de rujeolă confirmate;
– în anul 2015, rata de vaccinare 86% pentru prima doză de ROR (între anii 2011 și 2014 rata de vaccinare a fost de 89-94% pentru prima doză de ROR) => 4 cazuri de rujeolă confirmate.

Unul dintre extrem de puținele studii ce compară copii complet nevaccinați cu copii vaccinați relevă că vaccinarea DTP duce la creșterea mortalității. În rândul copiilor vaccinați mortalitatea a fost de 5 ori mai mare față de cei complet nevaccinați și asta în rândul unor copii dintr-o țară extrem de săracă (Guineea Bissau) și în condițiile în care copiii nevaccinați erau fie mai mici ca vârstă, fie mult mai firavi ca sănătate (de aceea nici nu au fost vaccinați) [10].

Referitor la decesele menționate în articol, vă solicităm să prezentați cititorilor dumneavoastră următoarele clarificări: Ministerul Sănătății a recunoscut că 10 dintre decese s-au datorat incapacității spitalelor de a asigura izolarea cazurilor de rujeolă, practic îmbolnăvirile s-au produs în spitale. În privința altor 15 decese se suspectează că ar fi avut aceeași cauză. Decesele au apărut în special în cazul unor pacienți cu grave condiții medicale pre-existente și provenind din medii sărace. Din ianuarie 2016 [11] până în decembrie 2017 (într-o perioadă de 2 ani) la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile s-au înregistrat 36 decese, dintre care: 21 decese la pacienți cu boli grave pre-existente, 14 decese la vârste nevaccinabile, 29 decese la vârste mai mici decât vârsta medie la care apărea rujeola înainte de introducerea vaccinării în masă [12].

Echipa Cunoaște Riscurile

După cum menționăm pe site-ul nostru cunoaste-riscurile.ro, Cunoaște Riscurile este un proiect pornit de un grup de părinți informați, unii având copii vătămați grav de vaccinuri. Printre noi sunt specialiști din diverse domenii: cadre didactice (educatori, profesori, profesori universitari), cadre medicale (medici, stomatologi, asistenți), ingineri, juriști, avocați etc.
Scopul acestui grup, total lipsit de interese financiare si neafiliat niciunei industrii aducătoare de profit, este de a crește gradul de conștientizare a efectelor adverse ale medicamentelor, inclusiv ale vaccinurilor.
Milităm pentru dreptul la informare, încurajând populația să citească prospectele tuturor medicamentelor, inclusiv ale vaccinurilor. Oferim gratuit resurse pentru informare: prospecte integrale, studii medicale, cărți de specialitate etc.
Acțiunile noastre sunt sprijinite de mai multe ONG-uri, dintre care enumerăm:
– Asociația Alianța Părinților;
– Asociația EduVit;
– Asociația Învață să Zbori;
– Asociația Lion Mentor;
– Asociația Pro Consumatori;
– Asociația Pro Decizii Informate;
European Forum for Vaccine Vigilance etc.

Panourile publicitare din Cluj-Napoca conțin strict mesaje de informare.

Panouri, precum cele care fac obiectul articolului dumneavoastră, mai există și în alte orașe din țară, pentru că cetățenii României trebuie informați corect și complet, mai ales în condițiile în care, în acest moment, acest fel de informare lipsește cu desăvârșire în cabinetele medicale, din comunicările oficiale și din presă.
Atât inițiativa amplasării de panouri publicitare cât și conținutul mesajelor au fost realizate cu stricta respectare a dispozițiilor imperative ale Constituției României și ale Tratatelor internaționale la care România este parte, cu privire la efectuarea actului medical, respectiv dreptul persoanei la informare corectă, completă, etică, morală, neutră și imparțială. Astfel, orice persoană poate decide să-și exprime consimțământul pentru acceptarea unui act medical, deci și pentru vaccinare, în mod liber și neviciat. Drepturi incidente în această situație sunt și dreptul persoanei de a dispune de ea însăși, dreptul la liberă exprimare, la liberă conștiință etc.

Aceste panouri publicitare sunt modalitatea legală prin care am ales să ne exercităm drepturile garantate de:
– Constituția României „Art. 30 – Libertatea de exprimare”;
– Constituția României „Art. 31 – Dreptul la informație”;
– Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
– Pactul internațional privind drepturile civile și politice;
– Convenția de la Oviedo etc.

Mesajele calificate ca fiind „criminale“ și „instigatoare“ sunt strict informative. Le detaliem în cele ce urmează.

Mesaj 1:
„Vaccinurile nu sunt sigure! Citește prospectele! Informează-te! Cunoaște riscurile!
Libertatea e un drept, vaccinarea e o alegere.”

Prospectele vaccinurilor menționează ca efecte adverse: limfadenopatie, angioedem, paralizie, nevrită, sindrom Guillain-Barre, scleroză multiplă, neuropatie, encefalită, encefalopatie, meningită, convulsii, artrită, infecții ale tractului respirator superior, trombocitopenie, reacții anafilactice și alergice, hipotonie sau hiporeactivitate, bronșită, apnee, dermatită, infecții ale urechii medii, pierderea poftei de mâncare, plâns anormal, conjunctivite, diaree, vărsături, infecție sau inflamare a creierului, măduvei spinării și a nervilor periferici, encefalomielită acută diseminată etc.
Ca atare, vaccinarea este un act medical care implică riscuri, deci trebuie să rămână o procedură medicală opțională.

Mesaj 2:
„Tu știi că și adulții vor fi obligați să se vaccineze conform proiectului de lege privind vaccinarea persoanelor din România? Nu lăsa statul să decidă pentru corpul tău! Corpul tău, alegerea ta!”
Prin acest mesaj informăm oamenii referitor la proiectul de lege privind vaccinarea populației în România, proiect votat deja de Senat și aflat, în prezent, în dezbatere la Camera Deputaților.

Mesaj 3:
„Tu ai raportat reacțiile adverse cauzate de vaccinuri și alte medicamente? Raportarea salvează vieți! Raportează pe www.anm.ro!”
Încurajăm populația să raporteze efectele adverse ale vaccinurilor, în cazul în care acestea apar, susținând astfel campania Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale care îndeamnă pacienții să „raporteze reacțiile adverse suspectate la medicamente și la vaccinuri“. Ne așteptam ca astfel de campanii publice de informare să fie inițiate și desfășurate de Ministerul Sănătății.
În momentul de față, în România nu există reglementări clare referitoare la înregistrarea tuturor reacțiilor adverse. Conform incidenței apariției reacțiilor adverse menționată în prospecte, până la vârsta de 1 an fiecare copil va avea în medie 1,7 reacții adverse. Tot conform informațiilor din prospecte, în anul 2016, doar pentru copiii până la 1 an, în sistemul RAPI trebuiau să fie înregistrate un număr total de aproximativ 300.000 reacții adverse și aproximativ 5500 reacții adverse grave și foarte grave. Conform raportului Institutului Național de Sănătate Publică numărul reacțiilor postvaccinale raportate pentru copii și adulți a fost de doar 91. La fel ca și în cazul infecțiilor nosocomiale, România subraportează, ceea ce este un fapt extrem de grav, care privește siguranța națională, afectând sănătatea publică.
Conform studiilor realizate în țări în care sistemul de sănătate este cu mult mai eficient decât cel românesc, rata de raportare a efectelor adverse este extrem de mică. Un studiu făcut în Marea Britanie pe 44.000 de pacienți arată că cel mai probabil 98% dintre efectele adverse nu sunt raportate [13].
În Franța se estimează că doar 1 din 24.000 de efecte adverse ajunge să fie raportat către Centrele de Farmacovigilență. Chiar și în cazul efectelor adverse grave raportarea este de 1 din 4600 [14].

Bazându-ne pe profesionalismul dumneavoastră, așteptăm publicarea acestui drept la replică.

Echipa Cunoaște Riscurile

Bibliografie selectivă:

[1] Prospecte vaccinuri integrale EPAR
[2] European Council recommendation on patient safety, including the prevention and control of healthcare associated infections. Brussels, Council of the European Union, 2009
http://ec.europa.eu/health/ph_systems/docs/patient_rec2009_en.pdf
[3] http://www.who.int/immunization/policy/en/
[4] http://healthimpactnews.com/2013/outbreaks-of-measles-in-vaccinated-children-intensifying/
[5] VITAL STATISTICS RATES IN THE UNITED STATES 1940-1960 – pag. 93
https://www.cdc.gov/nchs/data/vsus/vsrates1940_60.pdf
[6] http://pediatrics.aappublications.org/content/106/6/1307?download=true
[7] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1471414
[8] http://apps.who.int/immunization_monitoring/globalsummary/coverages?c=ROU
[9] http://apps.who.int/immunization_monitoring/globalsummary/timeseries/tsincidencemeasles.html
[10] The Introduction of Diphtheria-Tetanus-Pertussis and Oral Polio Vaccine Among Young Infants in an Urban African Community: A Natural Experiment
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352396417300464
[11] https://cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/560-evolutia-rujeolei-in-romania-2016/file
[12] https://cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/682-situatia-deceselor-datorate-rujeolei-romania-2016- 2017/file
[13] Fletcher A. Spontaneous adverse drug reaction reporting vs event monitoring: a comparison. Journal of the Royal Society of Medicine 1991; 84:341-4.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1293280/
[14] Moride Y, Haramburu F, Requejo A, Bégaud B. Under-reporting of adverse drug reactions in general practice. British Journal of Clinical Pharmacology 1997; 43:177-81.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2042725/