Corupția din sănătate, la cote alarmante! Peste 30 miliarde de lei ajung anual în buzunarele funcționarilor incorecți

Cheltuielile pentru sănătate au crescut constant în ultimii zece ani, statul român cheltuind anul trecut 30,3 miliarde de lei (7.138 lei per pacient), dar o mare parte din  bani se scurg în buzunarele clientelei politice a sistemului. Experţii susţin că cele mai importante fapte de corupție în sistemul medical vizează modul în care se fac achizițiile publice.
Arestarea preventivă a doctorului Marian Burcea, şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) – una dintre instituţiile statului care gestionează cele mai mari fonduri publice, peste 30 de miliarde de lei anual – și a unei întregi rețele de înalţi funcţionari din sistem scoate din nou la iveală magnitudinea corupţiei din sistemul medical românesc, girată de reprezentanţii clasei politice post-decembriste.

41 de cazuri de corupţie la nivel înalt
În perioada 2015-2017, s-au înregistrat nu mai puţin de 41 de cazuri de corupţie la nivel înalt în sistemul medical: 22 la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (patru foști președinți ai CNAS urmăriți penal: unul pentru implicare în decontări fictive de milioane de euro, altul pentru mită de milioane de euro, ceilalți doi pentru abuz în serviciu), două la Ministerul Sănătăţii, un caz la Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi unul la Direcţia de Sănătate Publică. În plus, statisticile Observatorului Român de Sănătate relevă că 15 manageri de spitale au fost condamnaţi sau sunt cercetaţi pentru acte de corupţie, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în Bucureşti: Spitalul de Arşi, Institutul Ana Aslan, Spitalul Floreasca, Spitalul Malaxa, Spitalul de Oftalmologie, Spitalul Sf. Ioan, Institutul Oncologic „Al Trestioreanu”.

80% din fonduri, fraudate
Luare de mită, abuz în serviciu, trafic de influenţă, decontări fictive sau organizarea de grupuri infracţionale pentru săvârşirea unor acte de corupţie sunt principalele acuzaţii la adresa unor înalţi funcţionari puşi sub acuzare la sfârşitul săptămânii, după zeci de descinderi la sediul CNAS şi CASMB sau la sediile unor firme şi domiciliile unora dintre cei 14 inculpaţi. În referatul procurorilor DNA care instrumentează cel mai recent caz răsunător de corup-ţie din sistemul medical, cu un prejudiciu de 13.189.553,76 lei (circa trei milioane de euro), dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp-record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe. Mai mult, conform interceptărilor de la dosar, un funcţionar din CNAS admite senin că 80% din bani sunt fraudaţi.

Carduri de sănătate pentru zeci de mii de morţi
După șapte ani de amânări şi sincope în funcţionare aproape lunare, cardul de sănătate riscă să devină doar un experiment al sistemului sanitar, după ce Ministerul de Interne a decis introducerea unor cărţi electronice de identitate care vor conţine şi datele medicale ale posesorilor. Până atunci, neregulile grave legate de sistemul informatic din sănătate continuă să nască suspiciuni de corupţie. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, CNAS a emis carduri de sănătate pentru circa 55.600 de persoane decedate și a dublat cardurile pentru alţi 150.000 de români. Tot Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a efectuat plata nejustificată, în sumă estimată la 8,23 milioane lei, către furnizorul soluției informatice a cardului național de asigurări sociale de sănătate, reprezentând achiziția echipamentului Unitate de management fără documente justificative legale, care să probeze transferul dreptului de proprietate al acestuia.

Surse: Observatorul Roman de Sanatate
Romania Libera